stiri

Needucata “Romanie educata: tara noastra are sute de mii de tineri care stau degeaba

România ocupă un loc fruntaș în Europa la capitolul tineri care nu lucrează, nu sunt la școală ori la cursuri de calificare, așa-numita generație NEET.
Sunt aproximativ 400.000 și au între 16 și 24 de ani. Potrivit Eurostat, numărul lor a crescut în pandemie. Majoritatea provin din medii vulnerabile și au abandonat școala.
Firmele care îi angajează primesc ajutor din fonduri europene, iar statul român vrea să mărească vârsta, în cazul lor, până la 29 de ani.
Studiile arată că acești tineri provin, în mare parte, din medii vulnerabile, sunt oameni fără sprijin, din sistemul de Protecție a Copilului, cu părinți plecați în străinătate, iar numărul crește odată cu abandonul școlar, care în sistemul nostru de educație este foarte mare, mult peste media europeană.
Doar în luna mai a acestui an, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a înregistrat peste 10.000 de tineri care nu lucrează și nici nu sunt la școală.

Dupa 5 ani de discutii, Administratia prezidentiala a publicat abia ieri proiectul “Romania Educata”. Profesorii nu-si pun mari sperante in acest prouiect, si considera ca o schimbare in bine a sistemului de invatamant nu se va face de pe o zi pe alta.

Klaus Iohannis:  ”Cheia pentru dezvoltarea sustenabilă a ţării noastre este educaţia, iar şansa la viitorul pe care copiii noştri îl merită este o Românie Educată. Pentru mine, România Educată înseamnă în primul rând că:

• Educaţia este o prioritate reală la toate nivelurile, iar statul, mediul privat şi cetăţenii îşi asumă împreună responsabilităţi pentru susţinerea acesteia.

• Educaţia de calitate este accesibilă tuturor, în mod echitabil şi în concordanţă cu interesul, cu abilităţile şi cu potenţialul fiecăruia.

• Educaţia contribuie la protejarea identităţii culturale, dar rămâne deschisă evoluţiilor sociale globale”, afirmă prşedintele Klaus Iohannis, în debutul documentului.

Documentul are 137 de pagini şi a fost realizat, potrivit preşedintelui, după ”cea mai amplă consultare naţională din zona educaţiei de până acum”.

”Nu este un demers politic, ci este un demers de politică publică”, afirmă şeful statului.

Ţintele asumate în cadrul documentului, propuse pentru orizontul de timp 2025-2030, prevăd:

• 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educaţie antepreşcolară;

• 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară participă la îngrijire timpurie şi educaţie;

• scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, până la un nivel de cel mult 10%;

• asigurarea unui consilier în carieră la cel mult 500 de elevi;

• reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcţional astfel încât să ajungă la cel mult 20%;

• până în 2030, proporţia tinerilor în vârstă de 15 ani cu competenţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe, conform metodologiei testelor PISA, va scădea, ajungând sub 15%;

• proporţia elevilor de clasa a opta cu competenţe scăzute în domeniul informatic ar trebui să fie sub 15%;

• creşterea ratei de angajare a absolvenţilor de învăţământ profesional, până la 80% în primul an după absolvire;

• formarea a 15.000 de cadre didactice din învăţământul primar şi a 40.000 din învăţământul gimnazial pentru aplicarea noului curriculum centrat pe competenţe;

• minimum 30% din totalul cursurilor din învăţământul superior sunt opţionale;

• 20% dintre absolvenţii de învăţământ superior – licenţă şi master – vor participa la programe de mobilitate externă;

• minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani vor fi absolvenţi de studii superioare;

• creşterea finanţării educaţiei pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educaţie în statele membre ale UE.

Related Articles

Back to top button